Efectele OUG: retrogradarea procurorilor tineri și mii de dosare suspendate. Studiu de caz: DNA Constanța

În 15 octombrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede, printre altele, că procurorii pot activa în DNA și DIICOT doar dacă au 10 ani de vechime în magistratură. Nu este clar încă dacă această prevedere va produce efecte retroactiv sau va fi aplicată doar pentru procurorii care, în prezent, profesează în alte parchete și intenționează să-și înceapă de-acum încolo activitatea în cele două direcții.

Unele voci din magistratură, cum ar fi judecătorul Cristi Danileț, susțin că OUG se va aplica retroactiv și că pragul de 10 ani a fost stabilit intenționat pentru ca anumiți procurori să nu mai poată instrumenta dosare de maximă importanță. Exemple vizate de OUG: Alexandra Lăncrănjan, procurorul care instrumentează dosarul TelDrum în care este cercetat Liviu Dragnea și doi dintre cei trei procurori care lucrează la dosarul violențelor din 10 august.

Dincolo de aceste două exemple, efectele aplicării retroactive a OUG ar fi catastrofale în teritoriu. Exemplu: DNA Constanța – un serviciu teritorial care ar pierde 6 din cei 8 procurori pe care îi are în prezent. Practic, în structură ar rămâne doar procurorul-șef și un procuror pe judiciar – care nu lucrează dosare, ci doar reprezintă DNA în instanță. Efectul imediat al OUG în Constanța: 227 de dosare aflate în lucru vor fi suspendate pe o perioadă greu de aproximat, pentru că nu va mai avea cine să le soluționeze.

 

”Lupta” anticorupție la Constanța în perioada 2005-2011

Începuturile activității Serviciului Teritorial Constanța sunt dintre cele mai lipsite de consistență din istoria Direcției Naționale Anticorupție.

Până în 2005, atunci când Daniel Morar a înființat DNA pe rămășițele fostului Parchet Național Anticorupție, cel care conducea ”lupta” anticorupție la Constanța era Ioan Oțel – un procuror cu rădăcini bine înfipte în structurile comuniste. Procurorul Oțel împărțea laude la adresa lui Radu Mazăre chiar în timp ce fostul primar își începea ascensiunea și se preocupa cu activități care mai târziu i-au adus condamnările în primă instanță: „Eu trebuie să văd dacă în realitate există ceva și cel mai adesea constat că nu. Și dacă cineva a fost la PNA, ce? Poate să vină oricine, să primească chiar și felicitări!”, declara șeful PNA Constanța în anul 2005, după ce Radu Mazăre călcase prima oară pragul instituției Anticorupție.

După ce Daniel Morar a preluat PNA, pe care l-a transformat într-o direcție de sine stătătoare (DNA), șefia ST Constanța e preluată pentru scurt timp de procurorul Florin Tîrnăcop care, la învestirea în funcție, declara pentru presa locală că instituția sa avea în lucru, în total, 20 de dosare – adică mai puțin decât instrumentează astăzi un singur procuror din DNA.

După Tîrnăcop, șefia DNA este preluată de Ioana Țene, în septembrie 2006, care ocupă această funcție până în noiembrie 2010, când se pensionează. Urmează la conducerea DNA Constanța procurorul Beatrice Șișman care nu rămâne însă în funcție pentru că în mai 2011 nu promovează concursul pentru obținerea unui mandat de conducere de 3 ani, fiind respinsă de CSM la interviu.

La acea vreme, DNA începea o tranziție anevoioasă, de la garda veche a procurorilor instruiți în comunism și care și-au concentrat aproape întreaga activitate sub mandatele lui Ion Iliescu, la garda procurorilor tineri și reforma în Justiție. La Constanța, până în anul 2011, tranziția a însemnat și instabilitate și lipsă de performanță la nivelul conducerii DNA, serviciul teritorial schimbând trei șefi în șase ani.

Rapoartele de activitate ale DNA, de la înființarea direcției și până în anul 2011 arată dezastruos pentru ST Constanța. Nu e de mirare că prin anul 2007 în media circula informația că DNA Constanța s-a închis și că județul a intrat în aria de activitate a procurorilor de la București. Până în 2011, activitatea ST Constanța era una dintre cele mai slabe din țară și arăta astfel:

  • 2005, 4 rechizitorii;
  • 2006, 1 rechizitoriu;
  • 2007, 4 rechizitorii;
  • 2008, 5 rechizitorii;
  • 2009, 8 rechizitorii;
  • 2010, 9 rechizitorii.

Cine sunt procurorii care ar trebui să plece în urma OUG și ce dosare au instrumentat

În anul 2011, lucrurile au început să se schimbe în Constanța. Activitatea procurorilor înregistrează o creștere semnificativă și de pe ultimele locuri la nivel național urcă pe locul 4 (exceptând structura centrală), cu 11 rechizitorii privind 30 de inculpați, dintre care 6 arestați preventiv. În anul 2012, Constanța ocupă locul 3 pe țară, cu 12 rechizitorii, iar în anul 2013 se înregistrează un record al activității procurorilor constănțeni, care pun ST Constanța pe primul loc la nivel național, după structura centrală, cu 23 de rechizitorii privind 57 de inculpați și 7 arestați preventiv.

DNA Constanța își păstrează poziția de lider și în anul 2014cu 30 de rechizitorii privind 114 inculpați și 17 arestați preventiv. 2014 este și anul în care procurorii DNA Constanța îl arestează preventiv pe Nicușor Constantinescu și îi deschid dosar penal lui Radu Mazăre pentru vânzarea unor terenuri din Mamaia.

Schimbarea în DNA Constanța coincide cu venirea lui Sorin Constantinescu la șefia serviciului teritorial de la malul mării (26 octombrie 2011 – 30 septembrie 2018). În urma OUG, acesta ar trebui să plece din direcție din cauză că nu are gradul profesional necesar prin noile prevederi.

Totodată, începând cu anul 2013, atunci când DNA Constanța începe să performeze și să aibă cea mai bună activitate din țară (după structura centrală) în cadrul ST Constanța se formează o echipă de procurori tineri care nu numai că instrumentează zeci de dosare fiecare, dar trimit în judecată spețe de răsunet. Unul dintre procurorii care au venit în DNA Constanța în această perioadă este Andrei Bodean, cel care a candidat la șefia DNA în septembrie 2018 și care, în 2014-2015, i-a trimis în judecată pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. În urma acestor anchete cei doi au fost condamnați la 6 ani și jumătate în primă instanță, respectiv condamnare definitivă de 5 ani (în cazul fostului președinte al CJC mai există pe rol alte câteva dosare).

Așa se face că, în ultimii 5 ani, activitatea procurorilor din DNA Constanța a ”curățat” toate segmentele importante din Constanța și Tulcea și a vizat fosta și actuala administrație publică, instituțiile deconcentrate din Dobrogea, mediul academic, conducerea spitalelor, Arhiepiscopia Tomisului, Portul Constanța ș.a.m.d. Tot Constanța a înregistrat și o serie de condamnări record în primă instanță: Nicușor Constantinescu – 15 ani, Dănuț Căpățână (fost manager al Spitalului Județean Constanța) – 13,4 ani, Avraham Morgenstern (afacerist apropiat de Radu Mazăre) – 12 ani. Activitatea procurorilor de la Constanța s-a concentrat în mare măsură și pe fraudarea fondurilor europene și a destructurării clanurilor de interlopi – activitate care s-a materializat în dosare trimise în instanță pentru înșelăciune, fals în înscrisuri, șantaj ș.a.

Doar că astăzi, tocmai acești procurori ar putea să plece din DNA și să se întoarcă în parchetele de unde vin pentru că ministrul Justiției consideră că nu au suficientă experiență pentru a activa în direcție. Astfel, dacă OUG se va aplica retroactiv, 6 dintre cei 8 procurori se vor întoarce la parchetul din Medgidia sau la cele de pe lângă Tribunal sau Judecătorie, fără să conteze că în ultimii 5 ani au performat în DNA Constanța și au făcut din acest ST unul de elită – conform statisticilor, nu doar la nivel declarativ.

Ar trebui menționat și faptul că procurorii de la DNA Constanța au participat în bloc la protestele magistraților din decembrie 2017 și ianuarie 2018 și au semnat petițiile prin care se opuneau modificărilor legilor justiției și susțineau vehement statul de drept și păstrarea independenței magistraților.

Practic, prevederea din OUG referitoare la vechimea procurorilor nu reprezintă un argument pentru ”consolidarea performanței în DNA” ci, dimpotrivă, va avea ca efect imediat tocmai slăbirea instituției și retrogradarea unor procurori tineri și curajoși care au dovedit în ultimii ani o capacitate formidabilă de muncă și rezistență la stres. Cea mai bună dovadă în acest sens este că, dacă OUG se va aplica retroactiv, DNA Constanța, care activează în toată Dobrogea, va rămâne doar cu procurorul-șef care va trebui să soluționeze 227 de dosare și cu procurorul care va reprezenta instituția în instanță. Dacă va mai avea ce să reprezinte.

Andreea Pavel

Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.

Citeste articolul pe justitiecurata.ro

Tags: , , , ,