Echipamente, medici şi manipulare: „soft power”-ul rusesc, în plină ofensivă în perioada coronavirusului

De duminică încoace, conducerea de la Moscova îşi rostogoleşte peste tot comunicatele despre faptul că ajută Italia, o ţară puternic lovită de pandemia de coronavirus care a plecat din China.

Specialiştii ruşi, care, potrivit Moscovei, au fost implicaţi în „eliminarea focarelor de pestă porcină africană, pestă siberiană, dar şi în dezvoltarea unui vaccin împotriva Ebola”, sunt desfăşuraţi la Bergamo, oraşul italian cel mai afectat de boala covid-19, provocată de noul coronavirus.

China şi Cuba au trimis şi ele experţi în Italia. Orice fel de ajutor acordat acum Italiei este interpretat pozitiv, iar regimul Putin, care îşi doreşte cu ardoare ridicarea sancţiunilor impuse de UE în 2014 din cauza anexării Crimeei, ştie prea bine acest lucru.

„Dacă există un obiectiv umanitar, acest ajutor urmăreşte de asemenea să sublinieze caracterul neadecvat al sancţiunilor” europene şi să „întărească” autoritatea lui Putin, comentează pentru AFP politologul Aleksei Malaşenko.

Pe fondul unei relaţii geopolitice conflictuale cu occidentalii, Moscova încearcă să scoată de la naftalină o politică de solidaritate internaţională aplicată pe vremuri de Uniunea Sovietică, remarcă AFP. 

Miercuri, ambasadorul rus la Washington a pretins chiar că ţara sa este pregătită să ajute şi Statele Unite.

Totuşi, „dacă politica soft power-ului poate ameliora imaginea Rusiei, nu o poate transforma”, spune Malaşenko.

În paralel, Moscova duce o întreagă campanie de manipulare şi acuzaţii la adresa UE, ţintind în inducerea unor idei că statele membre sunt lipsite de solidaritate şi Bruxelles-ul răspunde slab împotriva coronavirusului. În schimb, Moscova a susţinut, prin vocea lui Putin, că ţine „totul sub control”. Dar, pe măsura înmulţirii denunţurilor precum că ascunde realitate, după modelul fostei Uniuni Sovietice, preşedintele rus şi-a schimbat miercuri discursul şi a recunoscut că situaţia este gravă la el în ţară. Este atât de gravă, încât Vladimir Putin a amânat referendumul din 22 aprilie prin care intenţiona să-şi valideze posibilitatea de a fi preşedinte pe viaţă şi ia în calcul, după spusele purtătorului său de cuvânt, să renunţe la organizarea paradei militare din 9 mai. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, responsabil de celula de criză, a recunoscut de altfel că nu are o imagine clară asupra numărului real al bolnavilor de covid-19 în Rusia.

În pofida unei schimbări bruşte a discursului despre gravitatea epidemiei, Moscova nu renunţă la tonul anti-UE. Ba dimpotrivă, are şi o „explicaţie” pentru agravarea situaţiei, punând-o pe seama ruşilor întorşi din ţările europene.

O nouă carte

Putin joacă o nouă carte? Şi anume să arate, aşa cum a procedat Xi Jinping în China, că regimurile autoritare acţionează mai eficient în vremuri de criză. De fapt, presa aservită Kremlinului şi pagini obscure de pe reţelele de socializare duc o campanie activă de popularizare a acestei idei.

Toată această propagandă în jurul lui Putin precum că este stăpân pe situaţie şi manipulare în favoarea Rusiei este denunţată de UE într-un document intern.

„Este în curs o campanie semnificativă de dezinformare din partea presei ruse de stat şi furnizorilor de ştiri pro-Kremlin cu privire la COVID-19”, avertizează Serviciul European de Acţiune Externă într-un document ce datează din 16 martie.

„Scopul global al dezinformării desfăşurate de Kremlin este de a agrava criza de sănătate din ţările occidentale, în linie cu strategia mai amplă a Kremlinului de a încerca să submineze societăţile europene”, precizează acest organism care îl asistă pe Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe în exercitarea mandatului său.

Un exemplu de manipulare

Orice mână de ajutor este binevenită, mai ales în situaţii grele, păcat este să fie folosită în scop propagandistic şi pentru interese ulterioare.

Acum două zile, un italian trecut de 60 de ani a făcut vâlvă pe Facebook luând steagul UE de lângă steagul Italiei şi punându-l pe cel al Rusiei cu mesajul: „Multumesc, Rusia/ mulţumesc, Putin”. Ignorant sau poate un simpatizant sincer al preşedintelui rus, oricum irelevant, italianul face o scenă perfectă pentru a fi distribuită intens  de presa pro-Kremlin. Iar mesajul este construit în aşa fel încât să inducă ideea că toţi italienii fac la fel. „Fratele la nevoie se cunoaşte! Italienii împăturesc steagul UE şi îl desfăşoară pe cel al Rusiei”, comentează „Argumentî i Faktî Moldova” pe pagina sa de Facebook, lovind apoi în UE că nu ar fi solidară.

Un filmuleţ de doar 40 de secunde şi un comentariu cu două obiective clare, şi anume consolidarea imaginii lui Putin, atât pe plan intern cât şi în străinătate, precum şi creşterea sentimentului de neîncredere în construcţia UE. Pe plan intern, o imagine bună este dorită în contextul în care Putin caută să-şi valideze posibilitatea de a rămâne preşedinte până în 2036 prin modificarea Constituţiei. Pe plan extern, o imagine bună ar ajuta la întărirea segmentului anti-UE în vecinătate, mai ales în Republica Moldova şi Ucraina, şi la creşterea rândurilor celor din interiorul UE nemulţumiţi de Bruxelles. În ceea ce priveşte blocul comunitar, ţinta prioritată este Italia, unde Putin mizează pe coagularea segmentului prorus mai mare decât în alte ţări UE. Acest segment poate fi folosit apoi pentru a pune presiuni presiuni asupra Bruxelles-ului pentru ridicarea sancţiunilor. Ori, pe fondul prăbuşirii preţului petrolului, nemulţumirilor sociale în creştere şi incertitudinii din jurul coronavirusului, liderul de la Kremlin are nevoie de bani pentru a-şi susţine regimul.

Indiferent de toate aceste jocuri de influenţare a opiniei publice, actuala criză de sănătate reprezintă un test important pentru UE. „Europa va fi construită de crize şi ea va fi suma soluţiilor aduse la aceste crize”, a prezis cu decenii în urmă Jean Monnet, arhitectul unităţii europene.

Citeste continuarea articolului pe adevarul.ro