Epidemia înfiorătoare care a omorât 20% din populaţia lumii. Cum a fost folosită de mongoli ca armă biologică

Extremul Orient le-a dǎruit europenilor prin intermediul rutelor comerciale mǎtase, hârtie, praful de puscǎ, precum şi alte tehnici şi inovaţii care vor iniţia marele salt tehnologic spre era modernǎ. Dar prin intermediul rutelor se va infiltra un ucigaş nevǎzut care va decima populaţia Europei. 
Ciuma a izbucnit în Asia Centrală în anii 1340. Hanul Jani Beg a comandat forţe tǎtare ce au atacat portul crimeean Kaffa în 1343. Dupǎ ce asediul i-a fost respins de forţele italiene, a revenit în 1345. Dar mongolii au fost cuprinşi de ciumă, boală provocată de lipsa de igienă şi răspândită prin intermediul şobolanilor, căpuşelor, puricilor, şi şi-au dat seama că nu mai pot continua asediul. De aceea, au folosit pentru prima dată în istorie o armă bacteriologică, aruncând cadavrele în descompunere ale victimelor ciumei în interiorul cetăţii. 
Marinarii genovezi infectaţi care au navigat din Kaffa spre Genova au introdus ”Moartea Neagrǎ” în Europa. În 1345, China a fost lovită de ciumă în nord şi în sud. În 1347, italienii transmit ciumă în lumea mediteraneană, prin intermediul regiunilor puternic urbanizate. Din Asia de Sud-Est, ciuma se extinde în India, Irak şi Persia. În 1348, ciuma se extinde din Italia şi ajunge la Avignon (unde se aflau trupe engleze), la Paris şi la Londra în 1348 (adusă de trupele engleze de la Avignon), Scandinavia şi Rusia în 1349. În est, ciuma se răspândeşte la Mecca şi Yemen, şi ajunge în largul Oceanului Indian.
Oamenii credeau cǎ ciuma era o pedeapsǎ divinǎ, cǎ provenea din aer sau apǎ, neavând nici cea mai vagǎ idee cǎ ar proveni de la şobolani. Epidemia a fost rǎspânditǎ de puricii de pe şobolani care s-au înmulţit în conditiile favorabile din cauza oraşelor aglomerate, strǎzilor pline de gunoaie şi excremente şi lipsei de igienǎ. Treptat, bacteria care iniţial se transmitea de la animal la om a dezvoltat mutaţii genetice transmiţându-se de la om la om pe calea aerului, extinzându-se rapid şi ucigând în timp scurt.
Boala se manifesta prin apariţia petelor de sânge ce se formau sub piele şi se înnegreau şi umflǎturi bubonice spre interiorul articulaţiilor coapselor şi la subsori. Victimele sfârşeau îngrozitor la câteva ore sau zile dupǎ apariţia simptomelor. Tratamentele medicale de atunci erau ineficiente şi primitive. Ciuma Neagrǎ a devastat regiuni întregi: sate, gospodǎrii şi oraşe au fost abandonate, bisericile şi mânǎstirile erau pustiite (cǎci mulţi bolnavi de ciumǎ se duceau pentru a cere ajutor), meşteşugarii au fost nimiciţi, negustorii panicaţi au evitat multe regiuni, ducând Europa la stagnare economică totalǎ.
Cadavrele erau lǎsate pe câmpuri, deoarece toţi doctorii, preoţii şi groparii erau morţi, fie erau înhumate în gropi comune. La Avignon, însuşi Papa Clement al VI-lea a ordonat aruncarea cadavrelor în râul Ron. Disperarea şi lipsa raţionamentului i-au fǎcut pe mulţi oameni sǎ ajungǎ sǎ comitǎ fapte nebuneşti, ajungând sǎ invinovăţeascǎ comunitǎţile evreieşti, persecutând şi masacrând mii de evrei care nu doreau sǎ se converteascǎ. Sistemul feudal se prǎbuşise. Marile oraşe erau pustiite. În acest timp, Franţa şi Anglia erau mǎcinate de rǎzboaie. Sfârşitul lumii pǎrea cǎ sosise pentru oamenii Evului Mediu.
Ciuma a nimicit 25 de milioane de europeni, 35-40% din populaţia Egiptului, iar în China au murit aproximativ 60 de milioane de locuitori. La nivel global, 100 de milioane de oameni au fost ucişi în 6 ani (20% din populaţia lumii) ceea ce a dus la plafonarea populaţiei la niveluri reduse pentru un secol. Zonele intens urbanizate cu foarte multe contacte erau cele mai expuse epidemiei.
Multe familii şi comunităţi s-au destrămat. Psihologic, mulţi oameni erau afectaţi încât s-au destabilizat, ceea ce a dus la pogromuri (ucigând evreii şi alţi indivizi de altă credinţă), iar flagelanţii considerau că ciumă era o pedeapsa divină. Orizonturile temporale erau mai scurte pentru oameni. Activităţile economice s-a dezorganizat, iar pe termen mediu, a avut loc o contracţie a economiei datorită forţei de muncă reduse. Aşezările au fost abandonate, suprafeţele cultivate s-au restrâns, comerţul transcontinental s-a restrâns sau s-a blocat şi au început dispute cu privire asupra împărţirii rezultatelor activităţii economice.

Citiţi şi:

 

Citeste continuarea articolului pe adevarul.ro