Indicii care arată că România riscă să fie ținta unor atacuri pe componenta de război cibernetic din est

NATO au cerut ferm Rusiei să nu invadeze a 2 a oară militar Ucraina, să dezescaladeze tensiunile generate în bazinul Marii Negre și să revină la respectarea normelor dreptului internațional. Se pare însă că la Kremlin planul unei agresiuni militare a fost demult pus la punct, iar dialogul cu SUA și NATO de zilele acestea nu reprezintă nici un fel de opreliște pentru a porni un nou val de atacuri, sub diverse forme.

Doua state cruciale pentru relațiile diplomatice şi de securitate ale momentului au fost puternic atacate cibernetic în ultimele 24 de ore

Doua state cruciale pentru relațiile diplomatice şi de securitate ale momentului au fost puternic atacate cibernetic în ultimele 24 de ore. Ministerul Apărării din Polonia a anunţat azi că a deschis o anchetă asupra unei potențiale scurgeri de informaţii de la o bază de date despre echipamente ale armatei, relatează AFP.

Anunțul a fost făcut după o relatare a site-ului polonez Onet.pl conform căreia o bază de date cu 1,7 milioane de intrări şi care vizează toate echipamentele armatei a ajuns publică pe internet.

„Cazul este analizat în detaliu de servicii. Sunt în desfășurare clarificări pentru a afla dacă a avut loc o scurgere de date şi dacă dosarul dezvăluit a fost creat în cadrul forțelor armate poloneze”, a precizat Ministerul Apărării într-un comunicat.

„Nu vom face niciun comentariu despre acest caz până când ancheta nu va fi terminată”, a mai scris ministerul, precizând că sunt luate în considerare „mai multe scenarii”.

Conform siteului Onet.pl, fiecare intrare din baza de date publicată pe internet corespunde nevoilor de echipament ale fiecărei unități a armatei poloneze, de la avioane de vânătoare F-16, arme grele, piese detașate sau muniții şi până la uniforme, lenjerie de corp, pături, materiale informatice şi chiar drapele şi diplome.

Baza de date permite să se stabilească, în mod detaliat, starea echipamentelor întregii armate poloneze, precum şi nevoile de echipamente ale acesteia, şi să determine, de exemplu, ce echipamente sunt inoperante pentru perioada iunie-septembrie 2021.

Bazele de date dezvăluite cuprind de asemenea tipurile de programe informatice folosite de militari şi lista de licențe.O parte a bazei de date conține armele şi mașinile achiziționate de armata poloneză de la alte ţări.

Un atac cibernetic masiv a vizat website-uri ale guvernului ucrainean

Conform Onet.pl, baza de date a fost deja descărcată de utilizatori din cel puţin 12 ţări, printre care Rusia şi China. După publicarea informaţiilor de către site-ul respectiv, opoziția din Polonia a cerut demisia ministrului apărării şi un control în cadrul ministerului, scrie Agerpres.

Un atac cibernetic masiv a fost comis în noaptea de joi spre vineri şi a vizat website-uri ale guvernului ucrainean, unele dintre ele nefiind accesibile vineri dimineața, informează Reuters şi France Presse.

Site-urile Ministerului Afacerilor Externe, cabinetului de miniştri, politicii agrare, Consiliului de securitate şi apărare şi Ministerului Educaţiei păreau să nu funcţioneze, notează Reuters.

„Din cauza atacului global din noaptea de 13-14 ianuarie 2022, site-ul oficial al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei a căzut temporar”, a anunţat ministerul pe Facebook. Site-urile altor ministere, inclusiv cel al Situațiilor de Urgenţă, erau de asemenea inaccesibile.

Pe unele dintre site-uri era afişat un text în trei limbi – ucraineană, polonă şi rusă – spunând că toate datele ucrainenilor încărcate pe reţea au devenit publice.Oficiali de securitate nu au fost imediat disponibili pentru comentarii.

Întrebat cine se află în spatele atacului cibernetic, purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleh Nikolenko, a declarat: 

„Este prea devreme să tragem concluzii, dar există o istorie îndelungată a atacurilor rusești împotriva Ucrainei în trecut”.

Atacul cibernetic, nerevendicat imediat, a avut loc într-un context de puternice tensiuni între Kiev şi Moscova, scrie Agerpres.

Este un indiciu cât de poate de clar al unui război cibernetic masiv lansat din Est asupra Vestului. Componenta hibrida joaca un rol esențial în doctrina militara agresiva a Federației Ruse încă din 2013, așa cum a declarat încă de atunci generalul Valeri Gherasimov, seful Statului Major al Armatei Rusiei.

România riscă să fie ținta unor atacuri informatice ample, pe componenta de război cibernetic

De altfel, șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a anticipat atacul prin afirmația făcută chiar azi : „Răbdarea noastră  cu Occidentul s-a încheiat. 

„Ţările vestice ne cer să ne trimitem trupele înapoi în unităţi, pe teritoriul nostru. În acelaşi timp, americani, canadieni, britanici sunt mobilizaţi aproape în regim permanent, sub imaginea rotaţiei condiţionate, în ţările Baltice.

Așteptam răspunsuri din partea colegilor noştri, răspunsuri scrise pe hârtie. Avem şi noi propunerile noastre. În acelaşi timp, vom continua eforturile pentru a fi gata pentru orice se poate întâmpla”, spune Lavrov ministrul rus de Externe.

Şi s-au mișcat, pe componenta cyber in cadrul războiului hibrid amplu. Având în vedere aceste atacuri, este foarte probabil că și România să fie ținta unor atacuri informatice ample, pe componenta de război cibernetic Est-Vest ce se relansează sub ochii noștri.

Dacă România va fi atacată în cadrul războiului cibernetic lansat de Est, pagubele vor fi chiar mai ample decât în Polonia şi Ucraina

România are instituții de stat cu rețele informatice extrem de slabe din punct de vedere al protecției informatice. În ultimii ani, atacurile lansate asupra unor spitale, bănci sau instituții guvernamentale au scos la suprafață vulnerabilități majore precum :

Dacă România va fi atacată în cadrul războiului cibernetic lansat de Est, pagubele vor fi chiar mai ample decât în Polonia si Ucraina. Ţara noastră a înființat recent Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, o instituție însă mult prea tânăra şi perfect ignorată de restul autorităților centrale si locale pentru a dovedi vreo eficienta in protejarea sistemelor informatice ale statului roman.

Faptul că Estul și-a asumat deja un risc uriaș atacând un stat membru NATO – Polonia – și a pus pe lista de priorități cea mai importantă țintă ruseasca a momentului – Ucraina – demonstrează faptul că toate riscurile au fost luate în calcul, cu tot ce poate decurge din punct de vedere politic, economic, diplomatic și chiar militar.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

Citeste continuarea articolului pe antena3.ro