Speranța de viață în SUA a scăzut cu un an și jumătate în anul pandemiei. Cel mai mare număr de decese de la al II-lea război mondial

Speranța de viață în Statele Unite a scăzut cu aproape un an și jumătate în 2020, potrivit oficialilor din sănătate, scrie BBC. Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că durata medie de viață în SUA a scăzut de la 78,8 ani în 2019 la 77,3 ani în 2020.

Cercetătorii afirmă că pandemia este principalul motiv al acestui declin, un alt factor important fiind numărul record de decese provocate de consumul de droguri.

Statele Unite se confruntă în prezent cu o nouă creștere a numărului de cazuri de COVID.

Spitalizările au crescut, iar numărul de decese zilnice este cu aproape 50% mai mare decât săptămîna trecută, potrivit oficialilor americani din sănătate.

Peste 600.000 de americani au murit până acum din cauza COVID.

În 2020 a avut loc cea mai abruptă scădere a populației de la al doilea război mondial încoace.

Potrivit datelor Centrului Național pentru Statistici în Sănătate, durata medie de viață de 77,3 ani este cea mai scăzută din 2003 încoace.

Raportul atribuie scăderea duratei de viață în primul rând deceselor provocate de COVID.

A doua cauză identificată sunt decesele accidentale, provocate în special de consumul de droguri.

Cazurile de supradoză au crescut cu aproape 30% în 2020, ajungând la un record de peste 93.000.

Raportul mai menționează că disparitățile privind speranța de viață în funcție de rasă și etnie au crescut și ele în timpul pandemiei.

Bărbații hispanici au cunoscut cel mai mare declin în speranța de viață – o scădere de 3,7 ani în doar un an.

În cazul bărbaților de culoare declinul este de 3,3 ani, până la 68 de ani.

Femeile de culoare și hispanice au cunoscut de asemenea declinuri mai mari decât în rândul populației albe.

„E imposibil să privești aceste date și să nu vezi o reflectare a rasismului sistemic din SUA”, a declarat Lesley Curtis, șefa Departamentului de Științe ale Sănătății Populației de la Școala de Medicină a Universității Duke.

„Printre factorii care contribuie la acest lucru se numără inegalitatea de venituri, de securitate socială, dar și ingalitățile rasiale și de acces la serviciile de sănătate”, a mai spus ea.

Editor : Bogdan Pacurar


Citeste continuarea articolului pe digi24.ro