Consiliul European a redus fondurile pentru sănătate și cercetare, în ciuda temerilor privind un al doilea val de coronavirus

Noul program EU4Health, considerat „revoluționar” pentru sistemele europene de sănătate pe termen lung, a fost redus drastic, la 1,67 miliarde de euro, de către liderii UE la ultimul Consiliu European.

În urma unora dintre cele mai grave episoade ale pandemiei, Comisia Europeană (CE) a propus în mai o schemă de 9,4 miliarde de euro pentru investiții în prevenire, pregătire pentru criză și un stoc de medicamente și echipamente pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate din întreaga Europă – ca parte a planului UE de redresare.

CE a calificat miercuri suma convenită de Consiliu drept „un bun punct de pornire” – exprimându-și regretul pentru reducere.

„Regretăm că propunerea noastră extrem de ambițioasă nu a fost urmată în întregime, dar suntem bucuroși că Consiliul European recunoaște necesitatea unui nou program de sănătate”, a declarat purtătorul de cuvânt Eric Mamer.

„Înainte de acest Consiliu European nu aveam nimic. E bine să pornești, chiar dacă cu puțin, decât să nu pornești deloc”, a precizat el.

Însă reducerile la EU4Health contrazic direct o rezoluție recentă a Parlamentului European (PE), care solicită un rol mai semnificativ al UE în domeniul sănătății.

PE cere standarde minime comune pentru o asistență medicală de calitate, identificarea vulnerabilităților la sistemele sanitare ale statelor membre și verificarea lor dacă sunt pregătite pentru probabila revenire a pandemiei de Covid-19.

Mai multă cercetare, mai puține resurse

În plus, PE a indicat nevoia consolidării a două instituții sanitare esențiale ale UE, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente, dar și a cercetării medicale comune.

Însă și cadrul de lucru UE pentru cercetare și inovație, Horizon Europe, a suferit marți reduceri drastice – va primi 81 de miliarde de euro în loc de 100.

Ceea ce înseamnă că – pentru prima oară în istorie – bugetul de bază al UE pentru cercetare și inovație nu mai crește.

Conform lui Thomas Pellerin-Carlin de la Jacques Delors Institute, „egoismul unor politicieni i-a orbit în privința celei mai bune modalități prin care UE poate investi într-un viitor mai bun”.

În plus, Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a calificat situația drept un paradox – deși de la cercetătorii europeni se așteaptă mai mult, le sunt oferiți mai puțini bani.

„Nu ne putem imagina că liderii Europei pot conveni asupra acestui lucru, în vreme ce concomitent se bazează pe dăruirea și deprinderile cercetătorilor Europei pentru a lupta cu actuala pandemie globală și pentru a fi pregătiți pentru a gestiona viitoare provocări neașteptate”, a declarat într-un comunicat consiliul științific al ERC.

„În fiecare an un număr semnificativ de propuneri realmente excelente nu pot fi finanțate, afectându-se potențialul Europei de a fi o regiune de frunte în termeni de transformare și inovație”, se adaugă în comunicat.

OMS, îngrijorată de sudul Europei și Balcani

Între timp, șeful programelor de urgență ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Mike Ryan, a declarat miercuri că în Europa sunt tendințe îngrijorătoare de infectare.

„Dacă în vestul Europei boala a ajuns cu siguranță sub control, mai avem încă tendințe îngrijorătoare în sudul Europei și Balcani, așadar încă n-am ieșit la liman în spațiul european”, a declarat el, precizând că va fi nevoie de „vigilență permanentă”.

Conform ultimelor date publicate de ECDC, Suedia, Portugalia, România, Bulgaria, Spania și Croația au unele dintre cele mai mari rate de infectare cu coronavirus din UE, cu o medie de 20-40 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Luxembourg are cea mai înaltă rată a infectării, cu 182,8 cazuri per 100.000 locuitori raportate în anterioarele 14 zile.

Sursa: Euobserver / Articol de Elena Sánchez Nicolás / Traducere: Andrei Suba (Rador)


Citeste continuarea articolului pe g4media.ro