Cum va arăta România în 2030? Alegerile de azi, cruciale pentru următorul deceniu

Țevi, ziduri și asfalt ori digitalizare, inteligență artificială și creativitate: aceasta este marea alegere pe care o fac românii astăzi. Aceste alegeri vor da direcția pe care România merge în următorul deceniu, adică cei 7+3 ani acoperiți de viitorul buget al UE. Cuplată total la dinamica UE și dependentă de fondurile europene pentru creșterea nivelului de trai, România optează azi să rămână în modelul de dezvoltare al secolului 20 sau să treacă în secolul 21.

  • UE a intrat rapid într-o nouă paradigmă de dezvoltare odată ce aproape toate statele membre și-au rezolvat marile probleme de infrastructură clasică: drumuri, utilități, căi ferate, aeroporturi, spitale și școli. Nevoilor statelor occidentale s-au modificat: vor să investească în cercetare, digitalizare și inteligență artificială, ecologizare masivă, sofisticarea marilor sisteme publice – pe scurt, un nou model de dezvoltare.

România e una dintre ultimele țări din UE pe care acest val le-a prins nepregătite. Acest buget al UE pentru perioada 2021-2027 (plus cei trei ani din mecanismul n+3) și planul de relansare economică numit Next Generation EU sunt ultima șansă pentru ca România să își rezolve problemele ei istorice de infrastructură, adică în asfalt, poduri, ziduri și țevi de apă/gaze/canalizare. După 2030, UE nu va mai finanța astfel de investiții, ele vor ține de trecut. Toată puterea economică uriașă a Uniunii Europene va fi pusă în spatele proiectelor complexe de cercetare, de digitalizare și ecologizare a industriei.

Ce propun marile partide la aceste alegeri?

PSD a rămas în paradigma statului – tătuc, normal pentru un partid de stânga. Programul de guvernare are un fir roșu clar, trasat de ideologul Cristian Socol, propus ministru al Finanțelor: wage led growth și investiții de stat.

Cu creșteri de pensii și salarii la bugetari, creșterea constantă a salariului minim, stimulente financiare, crearea și gestionarea de către stat a Fondul Strategic de Investiții și a Fondului Național pentru Dezvoltare (pentru baronii locali), PSD continuă linia începută în 2016: deficite bugetare în creștere, atragerea votanților dependenți, investiții pe linie de stat în ideea că statul știe mai bine decât individul ce trebuie făcut.

În ceea ce privește investițiile, PSD propune canalizarea fondurilor de la bugetul de stat și bugetul UE spre veșnicele canalizări, sisteme de apă și iluzoriile autostăzi și spitale regionale. Aproape nimic despre inovație și digitalizare în programul de guvernare.

PNL are un program de guvernare conservator, extrem de prudent, care promite menținerea actualului cadru fiscal și câteva mici intervenții, precum mult-promisa digitalizare a Fiscului.

În schimb, liberalii bat masiv monedă pe investițiile majore în infrastructură, bazându-se pe faptul că, împreună cu președintele Iohannis, au negociat o sumă-record din fondurile europene. Ca atare, PNL a promovat modelu dezvoltării economice prin intermediul marilor lucrări publice. Nu întâmplător liderii liberali au participat la atâtea tăieri de panglici și inaugurări de cioturi de autostradă: vor să se poziționeze ca partidul care construiește, care lasă în urma sa mari obiective de infrastructură.

Această goană după investiții a dus însă la ignorarea esenței în domenii precum educația: controversatul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) vrea să ducă un miliard de euro în zidurile școlilor – metaforic vorbind – fără să propună însă o reformă reală care să ducă la creșterea calității actului de predare.

Programul de guvernare al PNL atinge și chestiunea digitalizării (lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare și turism în valoare de 10 mld) și a inovării în energie, dar accentul e pus pe zona de infrastructură fizică clasică.

Alianța USR PLUS propune mai multe schimbări în arhitectura statului și a modului de funcționare, inclusiv o rescriere a Constituției și a unor legi cu scopul de a întări puterile președintelui – o mișcare logică, având în vedere ambițiile prezidențiale pentru 2024. De remarcat că toate partidele promit modificarea Constituției, dar modificările propuse de USR PLUS sunt cele mai profunde, radicale.

În ceea ce privește modelul de dezvoltare propus, alianța USR PLUS e cea mai aliniată la tendințele din UE, și nu întâmplător: un important centru de putere din alianță, cel din jurul nucleului Cioloș – Tudorache – Ghinea, trăiește și lucrează la Bruxelles. Impregranți de discuțiile și marile dezbateri din Uniunea Europeană, liderii USR PLUS pun un accent major pe protejarea naturii și ecologie, precum și pe un model economic centrat pe inovație și digitalizare.

În privința fiscalității, USR PLUS se menține în linia conservatoare a PNL, cu o diferență majoră: impozit zero pe salariul minim, o măsură populistă împrumutată și de PSD și care, mai ales în criza economică actuală, e aproape imposibil de susținut din punct de vedere bugetar.

Ce model va prevala? Greu de spus acum cum va arăta balansul între nevoia reală de infrastructură fizică și necesitatea de cuplare cu marile tendințe globale. Un singur lucru știm sigur: că nici un partid nu va câștiga alegerile cu un scor care să-i permită să formeze o coaliție în care să își impună 100% programul, cum a făcut-o PSD în 2016. Așadar, linia de dezvoltare a României în următorul deceniu va fi dată de negocierea dintre cele două partide mari care, într-o combinație sau alta, vor forma viitoarea coaliție de guvernare.


Citeste continuarea articolului pe g4media.ro