OP-ED De ce a transformat Erdogan Sfânta Sofia în moschee. Urmează reinstaurarea Califatului?

Sfânta Sofia a fost construită de creștini pentru creștini. Sute de ani a reprezentat unul dintre simbolurile creștinismului. A funcționat ca biserică 916 ani iar alți 481 ca moschee.

Decizia lui Mustafa Kemal de a o transforma în muzeu a fost una inspirată. Ea a venit pe fondul construcției Turciei după model european. Azi, când pentru Ankara relația cu Europa este încordată (nu se mai discută despre o Turcie europeană, viziunile în privința Balcanilor și a Orientului Mijlociu se văd diferit de la Ankara față de Bruxelles, criza emigranților, etc), președintele turc își permite să-și asume această decizie.

Este o decizie fără întoarcere căci este conștient că transformarea în moschee va crea o mare dezamăgire în lumea creștină. Azi, o echipă de arhitecți discută cum să mascheze mozaicul reprezentând-o pe Fecioara Maria cu pruncul în brațe care a rezistat timpurilor.

Islam & creștinism

Pentru a înțelege această decizie ne vom aplica asupra trecutului președintelui turc. Acesta nu și-a ascuns niciodată dorința de a transforma Turcia după modelul Imperiului Otoman. Pentru el, Imperiul Otoman a reprezentat cea mai frumoasă perioadă din istoria turcilor.

Le-a oferit măreție, control, putere și mai mult, turcii au fost cei care stabileau regulile jocului. Atât în Imperiu cât și în zona sa de influență. Gândirea lor este evidentă și în deciziile de azi: am câștigat Constantinopolul, putem face ce vrem cu el, doar este al nostru!

Dacă Fatih Sultan Mehmet a transformat Sfânta Sofia în moschee, cine suntem noi să nu-i menținem decizia? Pentru Ankara, revolta creștinilor nu contează! Să-și vadă de treabă în zona lor! Eventual, să fie mulțumiți că le păstrăm Patriarhia la Istanbul!

Este o perioadă definitorie în viața lui Recep Tayyip Erdoğan care se confundă în ultimele decenii cu cea a Turciei. Devenit primar al Istanbulului în 1994, peste trei ani declara: „Moscheile sunt barăcile noastre, cupolele sunt căștile de protecție, minaretele sunt săbiile, iar credincioșii sunt armata noastră”.

Această declarație pe cât de deranjantă în occident s-a dovedit cheia consolidării puterii sale în interiorul Turciei. Iar pentru președintele turc contează mai mult ce vor turcii lui decât ce vor creștinii.

În discursul său de la 20:53 (a ales intenționat ora pentru a aminti de anul cuceririi) a punctat:

– să putem să ne rugăm aici (Sfânta Sofia) până când vine apocalipsa.

– prima dată cânt Fatih Sultan Mehmet a intrat în Sfânta Sofia s-a uitat după direcția spre Mecca, pentru a-și putea face rugăciunea.

– se va ridica taxa de intrare (era 100 lire)

– pe 24 iulie 2020 se va deschide ca Moschee (1 februarie 1935 a fost deschisă ca muzeu)

– În Turcia sunt 435 de biserici și sinagogi (cu alte cuvinte vedeți că suntem toleranți!)

– Bayazid al II-lea i-a consolidat minaretele.

– Dacă Vatican s-ar transforma în Muzeu, ce ar zice lume creștină?

– Moscheea din Granada a fost transformată în Biserică de spanioli și așa a rămas.

– Said Nursî (Üstad) și-a dorit redeschiderea Sfintei Sofia ca moschee. Și cel mai important istoric al nostru, Halil İnalcık și-a dorit asta.

– este una dintre cele mai fericite zile ale noastre.

– Putem considera că este a doua cucerire!

Președintele turc nu și-a ascuns niciodată dorința de a transforma Turcia într-o mare putere. În multe dintre discursurile sale găsim idei prin care se compară cu Marile Puteri ale lumii. Acesta și-a dorit încă de pe când era primar să facă istorie. A fost mândru de religia sa și de moștenirea imperiului otoman. Planul său de a construi moschei în lume nu este nou.

A reușit să construiască moschei în 15 state: Statele Unite, Haiti, Federația Rusă, Belarus, Palestina, Filipine, Kazakhstan, Crimeea, Marea Britanie, Bosnia-Herzegovina, Albania, Macedonia, Cipru de Nord, Djibuti și Kirgistan. (până în 2017). Nu le mai enumerăm pe cele din Turcia. După cum bine se știe s-a încercat să se construiască o moschee și în București.

Cei care își închipuie că decizia transformării Sfintei Sofia a fost o decizie peste noapte a președintelui turc se înșală. Ținând cont de caracteristicile societății turce, de atașamentul față de valorile kemalismului, tânărului Erdoğan îi era imposibil să-și expună ideile după care să mai rămână în politică. La fel cum Mustafa Kemal a adoptat o strategie de adormire a vigilenței ofițerilor atașați de valorile islamice și de Califat, la fel a procedat și Recep Tayyip Erdoğan azi. Evident cu alte metode!

În primele sale mandate de premier Turcia a avut o creștere a economiei în jur de 15%. I-a adormit pe europeni cu declararea și hotărârea Turciei de a accede la Uniunea Europeană. Naivi, aceștia au crezut atunci cum au crezut și azi când, după logica lor, era imposibil de conceput ca Sfânta Sofia să se transforme în moschee!

Mai mult, cunoscând apetitul turcilor pentru istorie, prin industria cinematografică, președintele turc a susținut multe producții care au redat gloria de altădată a Imperiului. Scopul a fost de a le arăta tuturor cine sunt turcii, cum s-au constituit și ce au reprezentat în istoria lumii acest popor viteaz!

Sursa foto: pixabay.com

Cheia planului său a fost și încă este de a arăta la scara istoriei cât de nesemnificativ a fost Mustafa Kemal în comparație cu Imperiul Otoman. De aceea, azi când întemeietorul Turciei moderne nu se mai găsește la loc de seamă nici pe pereții noului Palat Prezidențial, strategia lui Erdoğan, prin aceste decizii este de a le oferi turcilor măreția cuceririi, a cuceririlor din trecut. Iar Sfânta Sofia este simbolul cuceririlor!

Schimbările politico-militare din proximitatea turcă i-au oferit lui Erdoğan prilejul de a-și pune în aplicare planul într-o perioadă scurtă dar eficientă. Cu cât relațiile internaționale și influența Marilor Puteri în zona de influență a Turciei sunt mai dezacordate cu atât mai bine își joacă președintele turc cărțile.

Problemele lumii creștine sunt dezvăluite brutal de către Turcia. Istoric, simbolul creștinismului a căzut în mâinile islamului odată cu cucerirea Constantinopolului. Gândirea de ev mediu (nici nu-i putem pretinde o altfel de gândire) a tânărului Fatih Sultan Mehmet a considerat că simbolul creștinismului trebuie transformat în moschee în 1453.

Cu alte cuvinte, Sfânta Sofia a devenit prima moschee din Constantinopol. Cum Imperiul Otoman, ca orice imperiu pune accent pe cuceriri, turcii nu și-au mai pus problema dacă este moral, dacă au creștinii drepturi ci prin propriile legi ”i-au tolerat” în interiorul său pe creștini și evrei.

Pentru turci, în special pentru latura conservatoare cât și pentru partidele politice decizia președintelui Erdoğan este binevenită! Chiar dacă pentru islam, Sfânta Sofia nu este unul dintre locurile sale simbolice, în planul imaginii este imaginea cuceririi!

Ce a vrut să demonstreze Erdoğan?

Calculele politice sunt din ce în ce mai simplu de deslușit. Pe arena relațiilor internaționale, președintele turc și-a concentrat atenția pe Orientul Mijlociu și zona balcanică. Aici, trecutul, mentalitatea islamică cât și cooperarea benefică din primele mandate ale președintelui turc constituie argumente clare pentru politica turcă, adeptă și nostalgică a otomanismului.

Într-o Europă cu o Franța potrivnică politicii externe turce, cu Marea Britanie care a schimbat strategic și cu o Germanie care constituie mai mereu motive de dispute și din cauza minorității turce l-au făcut pe președintele turc să construiască punți pe zona menționată. Mai ales de când și-a revitalizat relațiile cu Statele Unite și Federația Rusă.

Pentru el cât și pentru turci ce este rău în a-și dori măreția de altădată? Dacă Statele Unite, Franța sau Marea Britanie au influență la nivel mondial, Turcia de ce nu ar avea? Pe când Imperiul Otoman conducea lumea, Statele Unite nici că se formaseră!

Că va reuși sau nu este o altă problemă. Cel puțin încearcă.

P.S. Am așteptat să văd reacția oficialităților române pe acest subiect. Din ceea ce știm România este un stat în care procentul creștinilor depășește 90%. M-am gândit că Secretariatul de Stat pentru culte, reprezentat de celebrul tânăr Victor Opaschi poate veni cu o poziție în numele statului român. Sau poate Muftiul român, în spiritul toleranței religioase să se exprime pe acest subiect. Văzând această tăcere mi-am dat seama cât de simplu îi este președintelui turc să-și îndeplinească obiectivele.

P.S.1. La Ierusalim au apărut voci care consideră că președintele turc poate face ce vrea cu Sfânta Sofia, ei de ce să nu facă ce vor cu moscheea Al-Aqsa?

NOTA: Text apărut inițial pe ionutcojocaru.ro și preluat cu acordul autorului.


Citeste continuarea articolului pe g4media.ro