Warning: ftp_fget() expects parameter 1 to be resource, null given in /var/www/newsromania.info/html/wp-admin/includes/class-wp-filesystem-ftpext.php on line 143

Regele Filip al Belgiei: Îmi exprim cel mai profund regret pentru actele de violență și suferințele provocate Congoului belgian / Peste 10 milioane de congolezi, masacrați în perioada colonială

La exact 60 de ani de la independența Congo și atrocitățile pe care belgienii le-au comis împotriva populației căreia i-au expropriat terenuri și proprietăți, regele Filip rupe zidul tăcerii și își cere scuze congolezilor. Este pentru prima dată când un exponent al celei mai disputate familii regale din Europa, tocmai din cauza conduitei din Africa, abordează în mod deschis tema ascunsă ani de zile în spatele unei tăceri stânjenitoare, scrie La Reppublica, citată de Rador.

„Îmi exprim cel mai profund regret pentru „actele de violență ”și„ suferințele ”provocate Congoului belgian, a scris regele Filip într-o scrisoare adresată președintelui Republicii Democrate Congo, Felix Antoine Tshisekedi Tshilombo, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la independența țării.

Și actuala Republică Democrată Congo a răspuns imediat: „Este un balsam pentru inimile poporului congolez”, a declarat într-un comunicat ministrul de externe din Kinshasa, Marie Tumba Nzenza. „Asistăm la un moment de cotitură care va consolida relațiile de prietenie între cele două națiuni”.

Scrisoarea, care a fost publicată pe primele pagini ale ziarelor belgiene, este considerată un eveniment istoric, accelerat cu siguranță de valul de proteste împotriva simbolurilor rasismului care a izbucnit după moartea lui George Floyd.

„Pentru a ne consolida și mai mult legăturile și a dezvolta o prietenie și mai fructuoasă, trebuie să putem vorbi cu tot adevărul și seninătatea despre lunga noastră istorie comună”, scrie regele, care admite numeroasele „episoade dureroase” ale istoriei comune.

„Pe vremea statului independent Congo, au fost comise acte de violență și cruzime, care continuă să cântărească asupra memoriei noastre colective. Perioada colonială care a urmat a provocat și suferință și umilință”, subliniază Filip, descendentul acelui Leopold care declarase Congoul belgian proprietatea sa personală și pe care l-a exploatat și jefuit pentru averea sa privată din 1885 şi până în 1908, înainte de a-l ceda statului belgian care l-a ocupat până în 1960.

  • (Nota Red: A rămas în istorie datorită masacrării a peste 10 milioane de africani din Congo. Spre deosebire de alte colonizări, în Congo n-a existat nici un fel de rezistență. Pedepsele pentru cei care nu furnizau cantitatea minimă de latex impusă erau brutale. De la biciuiri, mutilarea mâinilor și picioarelor – mai întâi erau mutilați copiii și femeile, apoi chiar lucrătorii – până la exterminarea satelor întregi, când respectivele comunități nu-și îndeplineau obligațiile (…) Adam Hochschild, autor al cărții King Leopold’s Ghosts susține că „scopul lui Leopold a fost să extragă cât mai multă bogăție din acest teritoriu. Un miliard de dolari au fost strânși în 23 de ani prin munca forțată a majorității populației masculine. Femeile au fost violate și între 8 și 10 milioane de congolezi au murit – sursa Wikipedia)

De atunci, Belgia nu a reușit niciodată să se ocupe de trecutul său colonial. Este suficient să spunem că muzeul din Bruxelles, care colectează milioane de descoperiri de tot felul din Congo, de la cele naturale până la cele istorice, a fost deschis doar pe etape alternative, fiind copleșit de fiecare dată de controverse privind exponatele, considerate toate rasiste.

Tot din acest motiv, guvernul a decis să creeze o comisie parlamentară care să încerce să scrie adevărata istorie a coloniei, trăgând concluziile corespunzătoare. „În 2020, trebuie să putem să privim acest trecut comun cu claritate și discernământ, un trecut plin de inegalitate și de violență împotriva congolezilor”, a spus premierul Sophie Wilmes la inaugurarea unei plăci dedicate aniversării independenței. Orașul Gent a îndepărtat bustul regelui belgian.

Sursa: Repubblica/ Rador/ Traducerea Cătălina Păunel/ Sursa: Ultimate History Project


Citeste continuarea articolului pe g4media.ro