Apelurile fără ecou ale occidentalilor acuzați în Siria că au luptat pentru ISIS. Ce șanse au să revină acasă

În situația lui sunt mii de oameni, din câteva zeci de țări, inclusiv state occidentale, care se află de cel puțin doi ani în închisorile Forţelor Democratice Siriene. Sunt acuzați că au luptat pentru Statul Islamic, iar autoritățile din Administraţia Autonomă din Nord Estul Siriei cer ajutorul Vestului pentru judecarea lor.

Unii își doresc să se întoarcă în țările de origine, dar nu știu dacă va fi posibil.

În vârstă de 31 de ani, Nadir a plecat din Suedia în 2014 și s-a mutat la Raqqa, pentru a trăi în Califatul islamic. Nu după mult timp, a fost urmat de soție care se află acum, împreună cu cei doi copii ai lor, într-o închisoare din Damasc.

Tânărul susține că nu a luptat niciodată pentru Stat Islamic și că timp de cinci ani a trăit în Siria din banii pe care i-a strâns în Suedia când lucra ca vânzător de mașini și ca muncitor în tipografie. Spune că la început i-a plăcut viața de aici. „Simțeai că trăiești ca un musulman. Auzeai chemarea la rugăciune, nu vedeai lucruri rele pe stradă”.

Acum este într-o închisoare a Forțelor Democratice Siriene, iar autoritățile kurde din nord-estul Siriei spun că au dovezi că suedezul a luptat pentru extremiști și că era chiar un apropiat al unui comandat al ISIS.

În urmă cu un an, Nadir a discutat cu niște reprezentanți ai guvernului din Suedia, spunându-le că vrea să se întoarcă în țara sa.

Pe de altă parte, reprezentanții Forțelor Democratice Siriene consideră că luptătorii străni ar trebui judecați în Siria pentru că aici ar fi comis crimele de care sunt acuzați.

Ce se întâmplă cu familiile luptătorilor

Însă nu doar străinii acuzați că au luptat pentru ISIS vor să revină în țările de origine, ci și familiile care li s-au alăturat în urmă cu ani buni pentru a trăi împreună în Califat.

Aceeși echipă de jurnaliști a discutat cu o tânără din Canada, în vârstă de 32 de ani, mamă a trei copii, și fostă soție a unui luptător, cu care a venit în Raqqa în 2014.

Aici a găsit o viață total diferită de ceea ce i se promisese și spune că s-a simțit ca „ un fel de subom”.

”Era lumea bărbatului. Nu puteai spune nimic. Imediat erai pălmuită”, își amintește femeia, adăugând că ani la rând a fost izolată, nu a putut lua legătura cu familia și nu a avut alți prieteni în afară de propriii copii.

Soțul ei, care între timp își luase o fetiță de 9 ani drept a doua soție, a plecat din Siria în 2017, iar, de atunci ea trăiește în tabăra din Al-Roj, de lângă frontiera cu Irakul. Suferă că el a reușit să scape, în timp ce ea este în continuare blocată aici.

Familia ei încearcă să o readucă în Canada împreună cu cei trei copii. Până acum, statul occidental a repatriat doar câteva femei și copii din cei aproape 50 de cetățeni ai săi din nord-estul Siriei.

În închisorile suprapopulate din nord-estul Siriei se află peste 10.000 de oameni acuzați că au luptat pentru Statul Islamic. Aproximativ 2.000 dintre ei sunt cetățeni din zeci de state, inclusiv din Occident.

Cele două reportaje pot fi urmărite pe blogul adelinpetrisor.ro, aici și aici.

Fotografie cu caracter ilustrativ: Hepta

Citeşte şi:

E mai bună imunitatea naturală sau cea dată de vaccin? Ce spune un munte de dovezi adunat de cel mai recent raport CDC

Cum explică Ministerul Educației și directorii că peste 1.100 de școli și grădinițe au rată de vaccinare zero

Curtea de Conturi a descoperit neregularități în contabilitatea pe 2020 de la Primăria Sectorului 1 în valoare totală de 782.159.066 de lei