Ouăle încondeiate, înscrise în lista elementelor vii de patrimoniu cultural

„În anul 2022, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial va realiza fişa de înscriere a ouălor încondeiate în Inventarul Naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial”, a anunţat Ministerul Culturii.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului, specialiştii consideră că obiceiul vopsirii ouălor a apărut şi s-a manifestat, cu precădere, în zona dintre Munţii Balcani şi până la ramificaţiile nordice ale Munţilor Carpaţi, pe cursul inferior şi mijlociu al Dunării, fiind ulterior împrumutat în regiunile din jurul acestui areal.

„În spaţiul locuit de români, prima menţiune documentară despre asocierea sărbătorii pascale cu ouăle roşii apare în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, într-o notă din jurnalul unui călător turc care poposise în acea perioadă în Oradea”, se arată într-un istoric al acestei tradiţii întocmit de reprezentanţii Ministerului Culturii.

Conform acestuia, ouăle se vopsesc în ziua de joi (la aromâni, de exemplu: Gioia mari) sau vineri din ultima săptămâna Postului Mare (în Oltenia, Banat, Crişana, Maramureş), numită şi „Vinerea ouălor”, sau în sâmbăta dinaintea Paştelui (în restul regiunilor).

Pentru vopsirea ouălor, în spaţiul românesc, culorile tradiţionale sunt: roşul (simplu, cărămiziu, întunecat, aprins, potolit, purpură, culoarea macului, vişină putredă ş.a.), apoi galbenul, verdele, maroul, negrul, albastrul, movul ş.a.m.d.

Cele mai răspândite ouă ornamentate la români sunt cele încondeiate, dar există şi ouă ornamentate prin gravare (zgâriere), prin aplicare de mărgele, folosirea petalelor de flori, a frunzelor.

„Există astăzi încă în spaţiul românesc anumite comunităţi în care vopsitul şi înfrumuseţarea ouălor care se consumă în perioada Paştilor este o activitate tradiţională, izvorâtă din dorinţa de a le dărui celor apropiaţi şi de a le transmite acestora mesajele unui cod cultural străvechi. De pildă, în satul Doina, din comuna Răuseni, judeţul Botoşani, ouăle roşii cu ornamente albe reprezentând simboluri astrale şi vegetale sunt realizate de câteva femei specializate din sat; spre deosebire de cele roşii simple, aceste ouă sunt cele duse la biserică spre a fi sfinţite în noaptea Învierii, precum şi mai apoi la cimitir în Lunea Luminată. Aceste ouă nu sunt exponate de muzeu sau obiecte pur estetice, ci alimente tradiţionale rituale propriu-zise”, se mai arată în document.

Conform acestuia, mai cu seamă în comunităţi rurale din zona Bucovinei (Ulma, Brodina, Frasin, Vama etc.) şi din judeţele cu care aceasta se învecinează, ouăle încondeiate sunt realizate astăzi cu o măiestrie care le transformă în veritabile obiecte de artă. Ele pot fi apreciate şi achiziţionate din târgurilor locale şi regionale de meşteşuguri organizate în perioada sărbătorilor pascale.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Citeste continuarea articolului pe mediafax.ro