(P) 99% dintre pontajele din firmele din România sunt făcute la mişto


Poate nu ştiaţi, dar la orice firmă care are peste 50 de angajaţi există cel puţin un responsabil din departamentul de resurse umane care, timp de jumătate de lună, face pontaje. De ce? Pentru că pontajul este o obligaţie cerută de lege, care are două scopuri principale: primul este acela de a face dovada orelor lucrate de angajat în cazul unui control de la Inspecţia Muncii, iar al doilea este acela de a calcula salariile angajaţilor în funcţie de orele lucrate.

Din punctul meu de vedere, 99% dintre pontajele făcute în firmele mijlocii şi mari din România sunt pur teoretice şi nu reflectă realitatea. Există trei motive pentru care se întâmplă acest lucru:

  1. Plata salariului unui angajat se face oricum la aceeaşi valoare stabilită în contractul de muncă, cu excepţia cazurilor de concediu medical sau de concediu fără plată.
  2. Foarte puţine companii au sisteme de pontaj electronice care oferă date reale şi exacte cu privire la timpul de lucru al oamenilor, astfel că managerii, în realitate, nu ştiu cât lucrează, de fapt, angajaţii din echipele lor.
  3. În cazul controalelor inspectorilor de muncă, se prezintă condici de prezenţă cu o situaţie teoretică nereală, în care toată lumea începe serviciul fix la ora din program, respectă cu sfinţenie pauza de masă din contract şi pleacă fix la ora de terminare prevăzută în contract.

Prin urmare, firmele prezintă, în cazul controalelor, o situaţie ideală, în care niciun angajat nu întârzie la program (pentru că traficul este previzibil, mai ales în Bucureşti J), nimeni nu stă peste program (mai ales dacă are de pregătit o prezentare pentru a doua zi, de exemplu J)  şi pauza de prânz se ia cu regularitate la aceeaşi oră. Iar autorităţile sunt mulţumite de aceste condici teoretice, pentru că ele arată că legea se respectă.

Ideea pontajului făcut ”la mişto” nu este nouă şi există tot mai multe voci din mediul de business care atenţionează asupra acestui fenomen (cea mai recentă opinie pe care am citit-o pe acest subiect a fost a antreprenorului Dragoş Anastasiu).

Noi am dezvoltat în România soluţia profesională de pontaj CREASOFT prin care se poate ţine evidenţa reală a timpului de muncă, atât pentru angajaţii care vin la un birou, cât şi pentru cei  care fac muncă de teren sau lucrează de acasă în regim de telemuncă.

De peste 3 ani, calculăm corect şi imparţial timpul real de muncă al oamenilor. Calculul se face fie pe baza pontării clasice cu card RFID/amprentă, fie prin pontarea în locaţiile clienţilor şi furnizorilor unde se desfăşoară munca de teren, fie prin monitorizarea activităţii de pe PC pentru cei care lucrează în regim de telemuncă.

Peste 15.000 de angajaţi de la 300 de companii deja îşi ţin evidenţa timpului de muncă al angajaţilor prin soluţia Creasoft, iar actuala pandemie a accelerat creşterea numărului de clienţi  de la lună la lună, mai ales pentru cei care lucrează în regim de telemuncă.

Statistic, majoritatea companiilor româneşti realizează pontajul angajaţilor doar pur teoretic, completând manual formulare în care toată lumea vine la serviciu fix la ora din program şi respectă cu sfinţenie programul de lucru, inclusiv pauzele.

Software-ul de pontaj Creasoft generează atat pontajul teoretic cu care sunt obisnuiţi cei din departamentele de HR, adică cel normat pe care îl fac departamentele de HR lunar, cât şi productivitatea reală a angajatului, astfel încât să se poată compara realitatea faţă de norma teoretică.

Altfel spus,  prin rapoartele de pontaj electronice CREASOFT se evidenţiază în mod real diferenţele dintre timpul de muncă al oamenilor din contractul de muncă şi cât muncesc ei efectiv.

Sperăm ca  guvernanţii să se ţină de cuvânt şi să schimbe legislaţia muncii, să permită o flexibilitate a programului de lucru, astfel încât pontajul real să fie în viitor singurul pontaj pe care să îl ţină o companie. Un prim pas este aşteptat chiar anul acesta, dacă se aprobă propunerea privind conceptul de „bancă de muncă” prin care un angajat să poată să muncească cu acordul angajatorului inegal, cum doreşte el, cu condiţia să se încadreze în cele 40 de ore de muncă prevazute de legislaţie pentru un program normal.

O întrebare pentru doamna Violeta Alexandru, ministrul muncii, în calitate de angajator: dacă eu îi permit celui mai bun programator al meu să doarmă mâine până la 11 şi să lucreze doar 4 ore toată ziua, dar el recuperează poimâine timpul nelucrat, de ce nu îi permite asta Ministerul Muncii?

Ca anteprenor, aş vrea să fac asta fără să semnez hârtii peste hârtii, fără acte adiţionale şi formulare birocratice.

Opiniile de mai sus aparţin lui Adrian Dinu, fondator al CREASOFT, companie ce produce sisteme de pontaj si de monitorizare şi control de la distanţă.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Citeste continuarea articolului pe mediafax.ro