O zi, două înmormântări, o derogare. Raed Arafat: „A fost o slujbă care trebuia să se facă altfel decât la un om simplu“

Statul român ierarhizează înmormântările celor cu COVID-19. În stânga: înhumarea unui cetățean simplu. În dreapta: funeraliile ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

Tratamentele preferențiale pentru unii pacienți infectați cu COVID-19 continuă chiar și după trecerea acestora în neființă. 

În timp ce mii de familii din România și-au luat rămas bun de la cei decedați în cadrul unor ceremonii limitate la cel mult opt persoane, Biserica Ortodoxă Română a obținut de la Departamentul pentru Situații de Urgență și de la Institutul Național de Sănătate Publică o aprobare care a permis organizarea unei înmormântări cu mii de persoane.

Funeraliile Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-au întins pe două zile, timp în care unii credincioși au ignorat toate avertismentele și au sărutat sicriul în care se afla trupul ierarhului. Medicii cataloghează drept inacceptabilă această derogare dată chiar de cei care dirijează lupta cu epidemia de coronavirus.

Am urmărit cum au decurs ultimele ore pe pământ pentru doi oameni decedați în aceeași zi și în aceleași condiții: ÎPS Pimen (90 de ani), Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților și Persida Ciuraru (74 de ani), o femeie simplă din județul Arad. Conform Ministerului Sănătății, amândoi au murit infectați cu noul coronavirus în data de 19 mai 2020, iar potrivit protocoalelor de desfășurarea a înmormântărilor pentru decedații purtători de SARS-CoV-2, traseul până la cimitir ar fi trebuit să fie același: trupurile să fie sigilate la morgă în saci dezinfectați, transportate apoi direct la cimitir de firme de pompe funebre cu mașini speciale, în sicrie etanșate. La cimitir, trebuiau înhumate în cel mai scurt timp (în aceeași zi în care au părăsit morga). 

Sunt reguli de înmormântare stricte, gândite de autorități pe timp de pandemie, pentru a limita accesul persoanelor la o posibilă sursă de contaminare, creată de aglomerații, dar și de proximitatea trupului infectat cu SARS-CoV-2. 

În cazul ÎPS Pimen, aceste reguli au fost, pentru prima dată, reinterpretate. Trupul arhiepiscopului a fost transportat de la Spitalul Matei Balș din București (unde a survenit decesul) la Catedrala Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, care timp de o zi a devenit loc de pelerinaj pentru mii de suceveni.

Și în timp ce la Suceava oamenii sărutau sicriul arhiepiscopului Pimen, într-o casă din Arad, familia Persidei Ciuraru stătea într-o cameră cu poza decedatei pe masă. Ca să nu fie singuri, au făcut un live pe Facebook și asta a fost tot. 

În ziua următoare, vineri, câțiva oameni din familia Persidei au mers la cimitir, unde o mașină a adus sicriul cu trupul neînsuflețit al femeii. Un pastor penticostal a rostit o scurtă predică, cineva din familie a mai făcut un live pe Facebook, pentru cei care n-au putut fi prezenți, iar la scurt timp sicriul a fost coborât în groapă. Acesta a fost procedeul standard pentru cele aproape 1200 de înmormântări ale românilor decedați și confirmați cu coronavirus.

Trei dintre rudele Persidei Ciuraru asistă la slujba de înmormântare

După scurta ceremonie, cei din familia Persidei au mers acasă și au văzut la televizor cealaltă înmormântare.

Înaltpreasfințiții mai presus de lege

Vineri, la două zile după ce sicriul cu trupul arhiepiscopului Pimen a fost expus pentru slujbele speciale, acesta a fost transportat la 70 de kilometri distanță, la Mănăstirea Sihăstria Putnei, unde a mai avut loc o slujbă, în prezența a sute de alți credincioși. Cei mai mulți au purtat măști de protecție, condiție obligatorie pentru participarea la ceremoniile religioase în aer liber. Unii, însă, printre care Înaltpreasfințiții Teodosie și Teofan, au considerat că nu e nevoie.

Înaltpreasfințiții Teodosie și Teofan (în spatele mașinii mortuare) nu au purtat măști de protecție pe tot parcursul ceremoniilor de înmormântare. FOTO: Casian Mitu

La Arad, cei din familia Persidei Ciuraru erau mâhniți după ce au văzut la televizor ceremoniile de la Suceava. „Simțim o mare durere”, ne-a spus una dintre rudele femeii. „Sunt condiții foarte diferite pentru oamenii de rând, față de alții. În ziua de azi, dacă ai bani ești mamă și tată, ești auzit. Și dacă ești un om de rând, cum suntem noi, nu suntem băgați în seamă”.

Prefectul Sucevei: „Există aprobare de la nivel central”

Pentru o ceremonie cum a fost cea organizată pentru ÎPS Pimen – nemaiîntâlnită pentru un deces cauzat de coronavirus – au fost implicate forțe de ordine și echipaje ale serviciului de ambulanță de la nivelul județului Suceava. Totul „s-a făcut perfect legal, cu toate aprobările”, a confirmat printr-un SMS, pentru Recorder, Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Sute de oameni au participat vineri la înmormântarea IPS Pimen, la Sihăstria Putnei. FOTO: Casian Mitu

Alexandru Moldovan, prefectul județului Suceava, spune că n-a făcut altceva decât să respecte solicitările venite de la București: „Există o aprobare de la nivel central. Există o solicitare în acest sens de la Mitropolia Moldovei către INSP, care și-au dat avizul și, ulterior, către instituțiile din subordinea comandantului acțiunii, domnul secretar de stat Raed Arafat. Noi am respectat ce ni s-a cerut. Noi ne-am asigurat că de la slujba de înmormântare până la locul unde va fi înmormântat ÎPS Pimen să nu fie probleme”.

Arafat: „Dacă s-au încălcat regulile la fața locului, asta nu mai ține de noi”

Traseul derogării a fost simplu și a circulat între instituții pe repede-înainte. Cererea de aprobare a unor slujbe speciale pentru ÎPS Pimen a ajuns imediat după decesul arhiepiscopului la Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI) – organism din care fac parte mai multe instituții și care este dirijat de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Arafat a confirmat pentru Recorder că i-a fost prezentat un plan din partea ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care propunea măsuri de siguranță – distanțare socială între credincioși, purtarea obligatorie a măștilor de protecție etc. – și, ținând cont de importanța persoanei decedate, s-a făcut o excepție.

„Este solicitarea personală a Mitropolitului Moldovei și Bucovinei. E foarte greu să refuzi când e vorba de așa ceva… Dar s-a acceptat ceva minimal, care să respecte toate regulile. Noi am acceptat în ideea că, fiind o personalitate bisericească, n-ai cum să nu accepți. Însă acceptul nostru a fost fără vreo excepție la partea de sănătate publică. Ce am dat a fost cu respectarea distanțării sociale, cu purtarea măștii. Dacă s-au încălcat regulile la fața locului, asta nu mai ține de noi. S-a dat un document pe baza unei analize făcute de INSP. Noi nu dăm de capul nostru”, a declarat Raed Arafat. 

Institutul Național de Sănătate Publică nu-și asumă nicio derogare

Simona Pârvu, directorul INSP, a sugerat însă că rolul instituției pe care o conduce a fost mai degrabă unul formal. „Noi am primit o adresă prin care ni se prezenta modalitatea în care vor avea loc funeraliile, adresă la care răspunsul nostru a fost că ceremoniile pot avea loc cu respectarea prevederilor din ordinul 1070/2020 (n.r. – ordinul se referă la cum trebuie să se desfășoare slujbele religioase, nu înhumările persoanelor diagnosticate cu COVID-19). Desigur, orice derogare de la acest ordin se poate face fie de către CNCCI, prin hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă sau printr-un alt act normativ. Derogarea de la un ordin nu intră în atribuţiile INSP”, a pasat aceasta responsabilitatea înapoi la instituția condusă de Raed Arafat.

Nu toți reprezentanții INSP au fost încântați de ideea unei ceremonii extinse la Suceava. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică spune: „Noi muncim de proștii, ca alții să facă ce cred! Dar și dacă nu se obținea derogarea aceasta, credeți că i-ar fi păsat cuiva? Care ar fi fost organul de control care ar fi oprit această înmormântare? De ce s-a obținut acum derogare? Că n-a mai murit niciul din ăsta mare, așa!”. 

Derogarea nu se va da pentru „oamenii obișnuiți“

Până în prezent, CNCCI a mai dat derogări pe timp de pandemie, însă toate doar pentru rude aflate în izolare sau carantină care doreau să iasă și să participe la ceremonii restrânse. Nimic la nivelul slujbelor de la Suceava. 

Raed Arafat ne-a asigurat că pentru restul lumii, legea rămâne la fel. „La un om obișnuit, înmormântarea are modul ei în care se desfășoară. Acolo a fost o excepție având în vedere situația. Dar a fost o excepție limitată, dacă vreți, că nu s-a făcut excepție de la problema sănătății publice. A fost vorba de o slujbă care trebuie să se facă altfel decât la un om simplu. E ceva ce ține de religie, e altfel de slujbă care se face!”, ne-a mai spus secretarul de stat. 

Reacția medicilor: „N-ar trebui admisă nicio derogare“

Medicii care de aproape trei luni se află în prima linie a luptei cu virusul consideră că în astfel de situații nu e loc de derogări.

„E aberant dacă s-a dat derogare”, crede Andreea Moldovan, medic epidemiolog la Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov. „Noi avem o procedură clară legată de managementul persoanelor decedate de COVID. Există un risc epidemiologic în ceea ce îi privește și pe pacienții decedați: trebuie puși în doi saci mortuari închiși, după care nu se mai merge pe nicăieri, ci direct la cimitir, cu sicriu închis. Sunt niște reguli stricte și sunt uimită că nu se respectă”.

Anatol Burlacioc, medic la Spitalul Județean Suceava, încearcă să înțeleagă și perspectiva celor care au văzut în Arhiepiscopul Pimen un simbol al Bucovinei: „Dacă mă-ntrebaţi ca medic, vă spun că nu e bine. Dacă mă-ntrebaţi ca om, vă spun altceva. Dar, din punct de vedere medical, epidemiologic, atâta timp cât cerem populaţiei, indiferent de persoană, să respecte o serie de reguli, cred că n-ar trebui admisă nicio derogare. Indiferent de importanţa unui moment sau a altuia. Sigur, nu putem să le restrângem oamenilor dreptul de a-şi manifesta credinţa, dar astfel de ceremonii cu 1.000 de persoane pot reprezenta un risc din punct de vedere epidemiologic“

Citeste continuarea articolului pe recorder.ro