Ce facem, duminică: PSD-ul, de râs, și dizabilul președinte!

La fotbal, în zilele noastre, nici când joacă Barcelona cu Academica Clinceni nu mai poți fi sigur de victoria favoriților. Dar știm dinainte că Iohannis, cu sloganul lui nesimțit, cu tot, e ca și reales președinte. Pentru că, de fapt, nu e nicio competiție. Se confruntă un dizabil cu nimeni. Și, concurând singur, dizabilul e normal să fie reales. De băieți.
Iohannis e dizabil pentru că, după ce n-a făcut nimic, cinci ani, ca președinte, a reușit să nu existe nici în tocmai încheiata campanie electorală. Și-atunci, cum? De ce-l acceptăm, fără să crâcnim, drept câștigător al unei competiții care, de fapt, nu are loc? Simplu. Pentru că băieții ne-au pus să ne uităm și să ne gândim la alte lucruri, mult mai înfiorătoare decât Iohannis, 10 ani, președinte: torturarea și răpirea Sorinei, de la Baia de Aramă, arderea în butoi a fetelor de la Caracal.
Apoi, discuțiile interminabile despre…
Citeste continuarea articolului pe romanialibera.ro