A treia dronă în trei zile, doborâtă deasupra Mării Negre. „Inadmisibil și intolerabil"

ACTUALIZARE 11:40 — Premierul Ilie Bolojan a condamnat ferm încălcarea spațiului aerian românesc de către Federația Rusă, afirmând că reacția României și a aliaților din NATO demonstrează fermitate și curaj în apărarea teritoriului național.

ACTUALIZARE 11:30 — MApN a anunțat că, de la începutul războiului, au fost înregistrate peste 100 de atacuri asupra teritoriului ucrainean în proximitatea graniței cu România, 33 de pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național și aproximativ 50 de situații în care au fost identificate fragmente de drone sau drone pe teritoriul României. Doar în 2026 au fost raportate peste 40 de atacuri în apropierea frontierei, 34 de ridicări de aeronave din Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită, 18 pătrunderi neautorizate de drone și 16 cazuri de identificare a unor fragmente de drone sau drone pe teritoriul țării, a precizat ministerul.

ACTUALIZARE 11:07 — Șeful Statului Major al Apărării le-a mulțumit piloților și tuturor militarilor implicați pentru intervenția pe care a descris-o drept promptă și profesionistă în neutralizarea dronei.

Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică dimineață, la ora 10:13, o a treia dronă intrată neautorizat în spațiul aerian al României. Aparatul a fost neutralizat deasupra apelor teritoriale românești, în zona Sulina–Chilia. Este a treia dronă doborâtă în trei zile consecutive.

Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan și, separat, de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o postare publică (link extern — se deschide în filă nouă). În județul Tulcea a fost emis un nou mesaj RO-Alert, din cauza riscului de cădere a unor fragmente.

Cinci minute de la intrarea în apele teritoriale

Potrivit ministrului Apărării, drona a fost detectată de radarele MApN încă din afara spațiului aerian românesc. „A intrat în apele teritoriale ale României la ora 10:08, iar cinci minute mai târziu a fost neutralizată în condiții de siguranță, deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României", a transmis Radu Miruță.

Cifra spune ceva despre cât de mult s-a scurtat timpul de reacție în trei zile. Vineri, prima dronă a zburat 83 de minute și peste 200 de kilometri prin sud-estul țării înainte de a fi doborâtă lângă Padina, în județul Buzău. Sâmbătă, a doua a fost interceptată în 12 minute, la 9,6 kilometri vest de Sfântu Gheorghe. Duminică au fost necesare cinci minute — iar ținta a fost lovită deasupra mării, nu deasupra uscatului.

Patru din cinci drone doborâte în NATO au fost lovite de piloți români

Cea mai frapantă cifră din anunțul ministrului nu este despre România, ci despre Alianță: „Patru din cele cinci drone doborâte până în prezent pe teritoriul țărilor UE din NATO au fost neutralizate de piloți militari români", a scris Miruță.

Cu alte cuvinte, apărarea aeriană a flancului estic al NATO împotriva dronelor a fost, până acum, în proporție covârșitoare, treabă românească. „Siguranța României nu se apără cu sloganuri. Felicitări piloților și echipelor de suport de la sol", a adăugat ministrul.

Președintele: „inadmisibil și intolerabil"

Reacția șefului statului a fost, de această dată, semnificativ mai dură. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene", a declarat Nicușor Dan, citat de G4Media (link extern — se deschide în filă nouă).

Anunțul conține și primul pas concret dincolo de declarații: România pregătește un protest diplomatic formal față de Federația Rusă, iar acesta „va fi fundamentat pe aceste cercetări" — adică pe rezultatele anchetelor Parchetului General privind cele trei drone.

Prima dronă a fost confirmată drept Shahed rusesc

Președintele a confirmat totodată că ancheta Parchetului General a stabilit că drona doborâtă vineri lângă Padina era de tip Shahed, aparat folosit de Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei. Investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare, potrivit Adevărul (link extern — se deschide în filă nouă).

Este o distincție care contează: pentru primul aparat există acum o constatare oficială privind tipul și originea. Pentru celelalte două, apartenența rămâne, deocamdată, o deducție rezonabilă din context, nu o concluzie a autorităților.

De la excepție la rutină în 72 de ore

Vineri, doborârea de la Padina a fost o premieră absolută — prima dată când aviația militară română a deschis focul asupra unei drone deasupra teritoriului național, după ani în care aparatele fără pilot au intrat și au traversat România fără ca vreun avion să tragă. Sâmbătă, a doua interceptare a arătat că nu fusese un accident. Duminică, a treia o transformă într-o rutină de război la granița de est.

Ce era, în urmă cu trei zile, o dezbatere despre „de ce nu doborâm" a devenit o discuție despre cost și capacitate. Ministrul Apărării a recunoscut deja că F-16 nu este soluția normală pentru astfel de ținte — o rachetă aer-aer costă sute de mii de dolari, pentru un aparat de câteva zeci de mii — și că România are nevoie de sisteme antidronă mult mai ieftine.

Rămâne întrebarea pe care fiecare dintre cele trei zile o pune mai apăsat: dacă provocările continuă în acest ritm, câte astfel de interceptări poate susține România cu avioane de vânătoare, înainte ca soluția să fie una de altă natură.