Capacități de producție: centralele promise au rămas în urmă
de NewsRomania ·
Redactat cu asistență AI, pe baza surselor citate în articol, cu verificare automată a faptelor față de surse. Cum lucrăm
România a închis centrale pe cărbune înainte să pună în funcțiune unitățile care trebuiau să le înlocuiască, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
România ar fi trebuit să pună în funcțiune noile capacități de producție înainte să închidă centralele existente, pentru a evita vulnerabilizarea sistemului energetic, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Analiza sa a fost publicată joi și vizează proiectele de la Turceni și Ișalnița.
Prin PNRR, statul român și-a asumat eliminarea accelerată a capacităților pe lignit și huilă. Planul prezentat la Bruxelles prevedea închiderea grupurilor pe cărbune și construirea unor centrale moderne, în ciclu combinat, alimentate cu gaze naturale. Noile unități trebuiau să preia rolul celor retrase.
Capacități de producție planificate la Turceni și Ișalnița
La Turceni era prevăzută o centrală de aproximativ 475 MW, iar la Ișalnița una de 850 MW. Împreună, proiectele ar fi adus 1.325 MW de capacitate nouă, flexibilă și controlabilă, potrivit declarațiilor lui Chisăliță, relatate de Agerpres (link extern — se deschide în filă nouă) și Economica.net (link extern — se deschide în filă nouă).
Președintele AEI afirmă că România a închis ceea ce avea înainte să construiască unitățile de înlocuire. În analiza citată, el critică faptul că statul a obținut bani europeni, a înființat companii și structuri de conducere, însă centralele planificate nu au fost construite la timp.
Pentru realizarea investițiilor au fost constituite societăți mixte între Complexul Energetic Oltenia și companii private. Proiectele trebuiau să fie puse în funcțiune în 2026, însă calendarul lor a ajuns în urma închiderii capacităților existente.
Licitațiile au venit după termenul planificat
În 2025-2026, România ajunsese abia la licitațiile pentru proiectare și construcție, a adăugat specialistul. Astfel, noile capacități de producție se aflau încă în etape de pregătire în perioada în care trebuiau să fie deja operaționale.
La Ișalnița, societatea de proiect a fost înmatriculată abia în septembrie 2023, potrivit analizei lui Chisăliță. Contractul de finanțare, în valoare de aproximativ 253 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, a fost semnat în februarie 2024.
Succesiunea deciziilor a dus, în opinia președintelui AEI, la închiderea unor surse existente fără apariția la timp a centralelor care trebuiau să le înlocuiască. „A închis prezentul înainte să construiască viitorul”, a afirmat Dumitru Chisăliță, citat de Agerpres.
Citește și
→ Criza energetică provocată de secetă: ″Fotovoltaicii″ cer reduceri de impozite…
→ Romeo Urjan, directorul Centralei de la Cernavodă: Reactorul 2 va fi oprit în…
Surse
Urmărește-ne:Facebook
