România intră nepregătită într-o posibilă furtună petrolieră

România intră nepregătită într-o posibilă furtună petrolieră, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Țara nu a rămas fără petrol sau carburanți, însă riscă scumpiri, blocaje logistice și întreruperi temporare ale aprovizionării.

Furtună petrolieră și vulnerabilități multiple

Financial Intelligence (link extern — se deschide în filă nouă) scrie că România produce încă petrol, dar extracția internă acoperă puțin peste un sfert din cantitatea prelucrată în rafinării. Aproximativ trei sferturi provin din importuri, principalele surse indicate fiind Kazahstanul, Azerbaidjanul și alte state din regiune.

Dependența nu ține doar de prețul internațional. Potrivit aceleiași publicații, aprovizionarea se bazează simultan pe conducte, terminale maritime și rute care au devenit vulnerabile din cauza conflictelor. În analiză sunt menționate conducta Caspian Pipeline Consortium și terminalul maritim Novorossiisk.

România are rafinării, port, conducte, capacități de depozitare și o producție internă relevantă. Totuși, avantajele sunt slăbite de concentrarea importurilor prin Marea Neagră și de lipsa unei coordonări operative integrate, potrivit Economica.net (link extern — se deschide în filă nouă).

Planul propus pentru aprovizionare

Chisăliță cere înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, cu funcționare permanentă. Structura ar trebui să urmărească zilnic fluxurile de petrol, producția rafinăriilor, cargourile către Constanța, stocurile de motorină, benzină, kerosen și GPL.

AGERPRES (link extern — se deschide în filă nouă) relatează că monitorizarea ar include și exporturile de produse petroliere, capacitatea portuară și fluvială, primele de asigurare, disponibilitatea navelor, cotațiile Brent și CPC Blend, precum și riscul militar din Marea Neagră. „Nu de o ședință după fiecare atac”, susține președintele AEI.

În paralel, România ar trebui să negocieze imediat rute și volume alternative din Azerbaidjan, Marea Mediterană, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite. Aceste variante ar putea costa mai mult, dar ar reduce expunerea la o singură zonă de aprovizionare.

Analiza recomandă verificarea compatibilității rafinăriilor cu alte tipuri de petrol și contractarea navelor înainte ca rezervele să înceapă să scadă. Pentru urgențe, statul ar urma să stabilească priorități pentru intervenții, apărare, agricultură, transport public, alimente și infrastructuri critice. Astfel, furtună petrolieră ar putea însemna mai întâi presiuni asupra prețurilor și logisticii, nu o penurie inevitabilă.

Citește și

→ România coboară 12 locuri în clasamentul global al competitivității IMD, până…

→ Irineu Darău: Am deschis Forumul Economic România-India, alături de…