Cum erau instruite tinerele să devină „mame şi soţii bune” la şcoala gospodărească deschisă de ţărănistul Ion Mihalache

Născut în 1882 în satul Goleştii-Badii din fosta comuna Topoloveni, acum oraş, într-o familie modestă, care cu sacrificii uriaşe şi-au trimis cei doi fii, la învăţătură, Ion Mihalache (om politic, ministru în mai multe guverne, fondator şi preşedinte al Partidului Ţărănesc, vicepreşedinte şi apoi preşedinte al PNŢ) s-a remarcat încă de mic printr-o capacitate intelectuală excepţională.
A absolvit cursurile Şcolii Normale Carol I din Câmpulung-Muscel, ca şef de promoţie pe ţară (în 1900), ajungând învăţător. Peocuparea sa pentru educarea maselor şi propăşirea culturală a întregii comune Topoloveni s-a văzut din primii ani de activitate, iar din 1910, când a obţinut un post de institutor – inspirat de activitatea lui Spiru Haret, unul dintre mentorii săi – s-a remarcat şi ca un militant vehement pentru drepturile dascălilor şi rolul lor civilizator.  
Cu un bagaj de notorietate câştigat la catedră şi un altul de eroism dobândit în Primul Război Mondial, înfiinţează – la 5 decembrie 1918 – Partidul Ţărănesc, iar un an mai târziu devine deputat în Parlamentul României şi, imediat, vicepreşedinte al Camerei. În primul său mandat e adoptată legea care-i poartă numele privind înfiinţarea învăţământului agricol.
”Şcoala gospodărească de
fete” înfiinţată de Ion Mihalache în Topoloveni instruia tinerele să devină mame şi soţii bune
“Nădejdea în viitor nu poate fi decât acolo unde ne-a fost salvarea în trecut: «satul românesc», viaţa ţării, care a păstrat şi casa şi sufletul ţării”, spunea Ion Mihalache, care considera satul şi ţăranul “motorul economiei”, de la care se aştepta revenirea după marea criză în 1929-1933.
 ”Şcoala gospodărească de
fete” înfiinţată de Ion Mihalache în Topoloveni instruia tinerele să devină mame şi soţii bune
Cooperativa Casa Sănătăţii  Foto: orasultopoloveni.ro
Dar pentru această misiune, în opinia lui Ion Mihalache, ţăranul trebuia să fie educat, să aibă acces la sănătate, la creditare, la informaţie, la asociere, la pieţe de desfacere.  Aşa a ajuns să înfiinţeze la Topoloveni un muzeu, o librărie, un  han cu restaurant şi hotel, hale de carne şi peşte, fierărie, prăvălii, dar şi magazine specializate şi civilizate.

„Nu puneţi faţa de masă direct pe blatul de mobilă!”

Cea mai notabilă realizare a sa cultural-edilitară este considerată ”Şcoala Gospodărească pentru Fete”, dată în folosinţă în 1938 (astăzi în clădire funcţionează Liceul Teoretic ”Ion Mihalache) în care fetele de pe Valea Cârcinovului învăţau să devină gospodine adevărate, să-şi administreze căminul, erau instruite cum să-şi educe copiii, şi cum să devină mame şi soţii bune.

“Îmi aduc aminte cu multă plăcere de educaţia pe care a primit-o bunica mea în Şcoala Gospodărească de fete. Un lucru foarte simplu, pe care l-am învăţat şi noi şi l-am moştenit, ni l-a spus bunica: nu puneţi faţa de masă direct pe blatul de mobilă. Sub ea trebuie să existe un molton. În primul rând, când pui paharul pe masă, să nu ţocăne, să nu se audă zgomot… În al doilea rând, se poate vărsa, iar moltonul poate să absoarbă conţinutul paharului. E un exemplu minor care trebuie să fie ca un exemplu educaţional. Pentru treburi de genul acesta era nevoie de Şcoala Gospodărească, şcoală de care avem nevoie şi în ziua de astăzi”, spune, pentru „Adevărul”, Gheorghiţă Boţârcă.
”Şcoala gospodărească de
fete” înfiinţată de Ion Mihalache în Topoloveni instruia tinerele să devină mame şi soţii bune
În clădirea fostei Şcoli Gospodăreşti de fete funcţionează azi Liceul Teoretic ”Ion Mihalache”. Foto CJ Argeş

“Topoloveniul, pentru vremurile acelea, era un adevărat laborator…”

Graţie lui Ion Mihalache la Topoloveni, ţăranii beneficiau de standard civilizat de existenţă, căci pe lângă şcoala gospodărească, localnicii aveau parte de asistenţă medicală, de baie comunală, de cămin cultural.
“Şcoala Gospodărească pentru fete n-a fost importantă numai pentru Topoloveni. A fost o iniţiativă educaţională, pe care trebuia neapărat să o promoveze România în anii aceia, întrucât problemele culturale, gospodăreşti legate de căminul casei, de activităţi în vitoare unităţi de alimentaţie publică – pentru că se dezvoltau toate – aveau nevoie de oameni pregătiţi. Era nevoie de infirmiere în dispensare, era nevoie ca mamele să ştie să-şi crească copiii… Topoloveniul, pentru vremurile acelea, era un adevărat laborator în mediul ăsta sătesc, al ţăranului român, al satului românesc, al târgoveţilor şi al mediului preorăşenesc, unde trebuia neapărat o altă culturalizare”, mai spune, pentru „Adevărul”, Gheorghiţă Boţârcă.
”Şcoala gospodărească de
fete” înfiinţată de Ion Mihalache în Topoloveni instruia tinerele să devină mame şi soţii bune
Hotelul şi Hala de carne şi peşte. Foto: orasultopoloveni.ro

Vă recomandăm să citiţi şi:

Citeste continuarea articolului pe adevarul.ro