Emerging Europe: Noul sistem de monitorizare a tăierilor de păduri din România anulează transparența publică

România a lansat un nou sistem de monitorizare a lemnului recoltat, un pas important în tranziția către un sector forestier complet digital. Din nefericire, noul sistem a înlăturat în mod inexplicabil orice urmă de transparență publică, afirmă un ONG ecologist.

După ani de presiune publică intensă asupra guvernului român pentru a opri tăierile ilegale scăpate de sub control care afectează grav țara, un nou sistem de monitorizare, care promite o supraveghere digitală fără precedent a tuturor aspectelor lanțurilor de aprovizionare cu lemn, de la gestiune silvică la inventare, recoltare, transport și procesare, a intrat în funcțiune pe 31 ianuarie.

Noul sistem digital, denumit Sumal 2.0, realizează tranziția sectorului românesc al lemnului la digital, de la un sistem de permise și administrare bazat pe hârtie de care s-a abuzat extrem de mult, cu promisiunea atrăgătoare de a descurca multe dintre ițele procedurilor administrative complicate cu care se confruntau companiile din domeniu.

„Nu e o baghetă magică”

Legislația românească obligă la transparență publică în privința unei mari varietăți de informații privind sectorul forestier. Înainte de activarea Sumal 2.0, guvernul publica date provenite din versiunea inițială a Sumal prin intermediul site-ului și aplicației Inspectorul Pădurii, care ofereau populației date în timp real despre permisele de recoltare și transporturile de lemn; aplicația avea mii de utilizatori zilnici.

Odată cu Sumal 2.0 a venit promisiunea ca noi categorii de informații să devină transparente, între care legăturile dintre permisele de recoltare și cele de transport, limitele autorizate ale permiselor valide, traseele camioanelor urmărite prin GPS și fotografii cu fiecare camion încărcat.

„Noul sistem nu e o baghetă magică ce va elimina toate problemele din industria lemnului, însă va reduce considerabil ocaziile de a se fura din pădurile noastre”, declara în ianuarie ministrul român al mediului, Tánczos Barna.

„Pe lângă îmbunătățiri semnificative în ce privește urmărirea lemnului, noul sistem include o procedură cuprinzătoare pentru reducerea birocrației în domeniu prin automatizarea fluxurilor de date, care până acum se realizau manual.”

Dar, conform ONG-ului Environmental Investigation Agency (EIA), care investighează și face campanie împotriva infracțiunilor și abuzurilor de mediu, în loc să publice și aceste noi seturi de date, guvernul român a încetat să mai publice orice fel de informație.

Există un motiv întemeiat pentru care legislația românească obligă la transparență publică în privința informațiilor din sectorul forestier – e un instrument de combatere a corupției. În ciuda numeroaselor proteste masive ale românilor și a unei supravegheri exigente a UE, în 2020 România a fost clasată iarăși de Transparency International drept cea mai coruptă țară din UE, la egalitate cu Ungaria și Bulgaria.

De fapt, România a obținut acum același scor ca în 2012, ceea ce denotă o îngrijorătoare lipsă de progres în lupta anticorupție.

Violență

Conform EIA, în zonele în care există corupție locală, grupările mafiote pot exercita presiuni asupra poliției și judecătorilor printr-o combinație de mituire și amenințare cu violența.

În ultimii ani, șase pădurari au fost omorâți în România și au fost raportate cel puțin 650 de incidente violente împotriva pădurarilor: în toamna lui 2019 doi pădurari au fost uciși într-un interval de numai o lună și un pic, alimentând temerile pentru siguranța celor însărcinați să păzească pădurile țării.

În octombrie 2019 pădurarul Liviu Pop a fost împușcat mortal cu o pușcă de vânătoare în timp ce cerceta un pont privind tăieri ilegale în regiunea nord-vestică Maramureș. Cu doar câteva săptămâni înainte, pădurarul Răducu Gorcioaia fusese găsit mort lângă Pașcani, în nord-est. El a murit din cauza mai multor lovituri de topor în cap.

Alexander von Bismarck, directorul executiv al EIA, a declarat că numai dacă guvernul României va reveni la transparența publică în privința datelor din sectorul forestier va putea fi considerat Sumal 2.0 un model de sistem inovator, participativ și eficient în gestiunea silvică.

„Dar, fără această transparență, guvernul riscă să exacerbeze o criză oricum gravă a tăierilor ilegale”, a declarat el.

EIA cere acum guvernului român să restabilească imediat transparența în sectorul forestier pentru a se putea lupta cu distrugerea celor mai mari și mai diverse păduri primordiale de pe teritoriul UE.

România adăpostește peste jumătate din ultimele rămășițe de păduri primordiale și străvechi ale Europei – ecosisteme valoroase care reprezintă un cămin pentru urși, lupi, lincși și pisici sălbatice.

Unele estimări plasează valoarea tăierilor ilegale din România la 1 miliard de euro pe an, în vreme ce în intervalul 2001-2018 se estimează că s-au pierdut până la 336.000 de hectare de pădure.

Sursa: Emerging Europe / Traducere: Andrei Suba (Rador)


Citeste continuarea articolului pe g4media.ro